Zilnic, la nivel național, aruncăm aproximativ 6.000 de tone de alimente. Pe an, aruncăm aproximativ 100.000 de camioane de mâncare, mâncare care:

1. Are un impact negativ asupra bugetului nostru. Ca popor, 26% din cheltuielile totale de consum sunt pentru hrană, cu aproximativ 12 procente peste media europeană. Risipind hrana, aruncăm o bună parte din veniturile noastre la coșul de gunoi.
2. Are un impact asupra mediului înconjurător. În agricultură se utilizează aproximativ 69% din resursele de apă dulce ale planetei. De asemenea, utilizarea pesticidelor și fertilizatorilor contribuie la poluarea apelor, solului și aerului. Astfel, ar trebui să respectăm alimentele și să fim responsabili în momentul în care le cumpărăm, pregătim sau aruncăm.
3. Ar putea hrăni populația defavorizată și reduce diferențele sociale existente. Este suficient să reamintim că peste 150.Ziu000 de copii români merg la culcare flămânzi. Haideți să ne gândim ce înseamnă aceste 6.000 de tone de alimente risipite zilnic în rezolvarea acestei probleme.

Cea mai mare risipă alimentară din întreg lanțul alimentar are loc în gospodării – 49%, acestea fiind urmate de industria alimentară – 37%, retail – 7%, alimentația publică – 5% și sectorul agricol – 2%.

În fiecare an, pe data de 29 septembrie se sărbătorește Ziua Internațională de Conștientizare asupra Risipei Alimentare, pentru a atrage atenția asupra nevoii de a schimba modul în care hrana este produsă și consumată. Anul acesta, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a creat o serie de materiale informative pentru consumatori pentru a-i ajuta să prevină risipa alimentară pe care le puteți vedea mai jos. De asemenea, pentru mai multe sfaturi și recomandări de prevenire a risipei alimentare, vă invităm să accesați și:

• Proiectul „sincerely, food” și-a propus să sensibilizeze consumatorii privind risipa alimentară și oferă joculețe pentru a introduce problema și a educa copii în a deveni consumatori responsabili.
• Proiectul „Food Waste Combat” – o armată de oameni entuziaști din Cluj care luptă împotriva risipei alimentare și au creat o serie de materiale vizuale foarte interesante pentru educarea consumatorilor.
• Blog-ul „Idei Roșcate” – Oana descrie inițiative gastronomice, însă prezintă și modalități de a introduce sustenabilitatea în gastronomie. Puteți găsi mai multe informații despre risipa alimentară  aici și aici.
• MADR – Publicații și materiale informative: videoclipuri informative realizate de InfoCons, precum și alte documente despre risipa alimentară.
  • Tips & Tricks pentru prevenirea risipei alimentare
  • Contribuie și tu  la sănătatea planetei! 

Totodată, devine din ce în ce mai evidentă nevoia de a găsi soluții pentru risipa alimentară ce are loc în sectorul HoReCa. Conform unui studiu realizat de Edenred, 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară.

Unul dintre obiectivele participării noastre în proiectul FoodSHIFT2030 este crearea unui ghid, vizual sau scris, cu sfaturi și recomandări referitoare la reducerea risipei alimentare.

Chef Mădălina Roman împărtășește cu noi din experiența ei despre cum putem reduce risipa alimentară în restaurante, întorcându-ne la rădăcini și la practicile bunicilor în acest video.

Este important ca împreună să  facem tot posibilul pentru  a contribui la prevenirea risipei alimentare, iar exemplele și  modele de bune practică din care să ne inspirăm sunt nenumărate.

Noi continuăm, prin proiectele noastre, să contribuim la un sistem alimentar sustenabil așa că vă invităm să ne urmăriți în continuare, atât aici cât și pe pagina de Facebook.

Referințe

Europa Liberă România – ONU: România aruncă 1,3 mil. de tone de mâncare la gunoi. Avem o lege a „risipei alimentare” însă e ineficientă

Eurostat – How much are households spending on food?  

WWF – Agricultură Sustenabilă

Salvați Copiii

Edenred – Infografic Studiu Risipa Alimentară