Zonele rurale din toată Europa suferă schimbări rapide. Pe de o parte, provocările persistente, precum infrastructura slabă, serviciile rurale de calitate scăzută și emigrarea tinerilor, continuă să pună sub presiune multe comunități rurale și accelerează rapid declinul acestora. Pe de altă parte, există și oportunități noi și interesante pentru oamenii din mediul rural și pentru întreprinderile rurale care rezultă din „factorii cheie ai schimbării rurale din secolul XXI”, factori ce includ o serie de modificări de valori sociale și preferințe ale consumatorilor, impactul tehnologiilor digitale, imperativul dezvoltării economiilor circulare și  emisiilor reduse de carbon, bioeconomia emergentă și așa mai departe.

Politica de dezvoltare rurală a UE are o înregistrare de lungă durată a stimulării diverselor forme de inovare, ca răspuns la astfel de provocări și oportunități, și o inițiativă relativ nouă care are potențial să adauge – și să se bazeze pe – acest  concept de  „Sate inteligente”.

Pe scurt, Satele Inteligente pot fi înțelese ca și „comunități rurale care refuză să aștepte să se întâmple o schimbare”. Astfel de comunități sunt formate din oameni din mediul rural care iau inițiativa de a se mobiliza și de a explora soluții practice pentru provocările de zi cu zi cu care se confruntă, precum și de a profita de noi oportunități pentru îmbunătățirea calității lor de viață și a nivelului de trai. Și, desigur, există mii de comunități rurale din UE care fac acest lucru în diferite moduri.

În semn de recunoaștere a fenomenului în creștere al satelor inteligente, Comisia Europeană a lansat o acțiune a UE pentru satele inteligente în primăvara lui 2017, iar acest lucru a atras un interes larg, de la instituțiile UE, guvernele naționale și regionale până la părțile interesate din teren. Satele inteligente au fost evidențiate în continuare în Comunicarea Comisiei privind viitorul alimentelor și agriculturii (noiembrie 2017) ca o prioritate pentru a ajuta „comunitățile locale să abordeze problemele legate de conectivitatea în bandă largă inadecvată, oportunități de angajare și furnizarea de servicii într-un mod clar și cuprinzător”.

Conceptul de „Sate inteligente” este acum încorporat în proiectul de legislație pentru politica agricolă comună post-2020 (PAC), iar statele membre vor avea, prin urmare, oportunitatea de a pune la dispoziție sprijinul în planurile strategice ale PAC pentru comunitățile rurale care doresc să dezvolte sate inteligente. Unele cadre strategice existente la nivel superior pentru satele inteligente (a se vedea capitolul 2 al revizuirii rurale ENRD 26) există deja în unele state membre și oferă inspirație în acest sens.

 Foarte interesant!

Cu excepția, desigur, că Satele Inteligente necesită autorități naționale / regionale inteligente să le sprijine – și în special să programeze și să țintească strategic fondurile UE care sunt puse la dispoziție. Și de aici începem să avem empții, începem să simțim deja potențialul unei oportunități pierdute în România.

Acest lucru ar fi un mare păcat, deoarece nu există nicio îndoială că acest concept de „Sat inteligent” este relevant și adecvat contextului rural românesc. Este clar, de exemplu, din activitatea recentă a RNDR că unele exemple inspiraționale ale satelor inteligente există deja în România, unde „rețelele și serviciile tradiționale și noi sunt îmbunătățite prin intermediul tehnologiilor digitale, telecomunicațiilor, inovării și o mai bună utilizare a cunoștințelor ”. De asemenea, este probabil să fie identificate multe exemple mai inspirate.

Aceste exemple existente nu sunt rezultatul vreunui efort coordonat sau coerent, ci provin din numeroși factori ad-hoc, inclusiv viziunea și angajamentul personal al liderilor comunității locale; diverse inițiative ale ONG-urilor s-au concentrat pe aspecte de la reducerea sărăciei la moștenirea culturală; utilizarea inovatoare a dezvoltării rurale și a altor fonduri și; diverse alte inițiative de dezvoltare finanțate cu asistență bilaterală / multilaterală (de exemplu, finanțată de Banca Mondială) în ultimii 25-30 de ani.

De asemenea, este interesant de menționat, de exemplu, faptul că conceptul de „Orașe inteligente” este deja utilizat în România, inclusive prin publicarea unui Ghid al orașului inteligent de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) în 2016. În timp ce se ia o perspectivă mai istorică, conceptul așa-numitelor „sate-model” a existat în România în anii 1920 – 1930 și a fost dezvoltat / promovat la acea vreme ca instrument de transformare a vieții rurale și de introducere a modernității în comunitățile de mici de țărani.

Prin urmare, derularea conceptului Smart Village în România ar putea fi, așadar, considerată o idee al cărei timp a venit în sfârșit.

Urmăriți acest spațiu pentru mai multe informații și comentarii.

Mark Redman, Highclere Consulting

www.highclere-consulting.com