Se gândesc tinerii din Brașov la sursa hranei? Care sunt criteriile care le determină alegerile alimentare? Care este viziunea acestora privind situația sistemului alimentar în 2040, când aceștia vor fi adulți? 

Acestea sunt întrebările pe care ni le-am pus în procesul de scriere a strategiei alimentare a județului Brașov. Astfel, am organizat o întâlnire cu aproximativ 20 de tineri din Brașov pentru a afla percepția lor privind sistemul alimentar local. Tinerii cu care am discutat au studiat și aveau experiență în domenii conexe cu sistemul alimentar: Liceul Economic – specializarea turism și alimentație, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor – specializarea turism și Școala de Management Hotelier – American Hotel Academy.  

Am început discuția cu o întrebare care ne-a purtat pe ulițele și curțile bunicilor: care este primul gust pe care ni-l amintim? Astfel am putut observa mici diferențe între generații (de ex.: în timp ce tinerii de peste 20 de ani își amintesc gustul biscuiților cu măr, cei între 15-18 ani își amintesc gustul biscuiților cu banană), gustul din copilărie este, de cele mai multe ori, cel de la bunici, iar rețetele sunt asemănătoare, ceea ce subliniază o unitate gastronomică. 

După prezentarea proiectului FoodSHIFT2030 și a inovațiilor susținute în cadrul proiectului, am trecut la lucrul pe echipe. Tinerii au fost împărțit în trei grupuri, fiecare grup trecând pe rând la cele trei mese – subiecte: sursa hranei în 2040, tipul de producător în 2040 și cum va arăta farfuria în 2040. 

În ceea ce privește sursa hranei (locul de unde vor cumpăra hrana în 2040), grupurile au considerat favorite în 2040 piața, unde consumatorii se pot întâlni direct cu producătorii și pot interacționa și socializa cu aceștia (piața oferind produse organice și fără pesticide); grădina comunitară, unde comunitățile pot lucra împreună și se pot recrea, dar sunt și o sursă de hrană pentru localnici; restaurantele continuă să fie un loc de socializare și un loc de experimentare, unde consumatorii pot încerca gusturi noi. O idee ce a reieșit este crearea unui centru multifuncțional, care să conțină cele menționate anterior, dar și un supermarket unde să se găsească toate produsele necesare unei gospodării, un spațiu de gătit unde să se desfășoare cursuri de gătit pentru copii și pentru adulți și un cabinet cu nutriționist pentru sprijin educațional. 

Referitor la producție, primele două variante alese de către tinerii care au participat la exercițiu (care vor avea aprox. 40 de ani în 2040) sunt micul producător și grădina proprie. Micul producător continuă să existe în 2040, dar trebuie să facă parte dintr-o formă asociativă pentru a putea face față cererii de produse. Relația dintre consumator și producător este directă. Există un număr de probleme care trebuie soluționate pentru a îmbunătăți poziția micului producător: redefinirea conceptului de „țăran” (pentru ca activitatea agricolă să devină mai atractivă și mai apreciată de consumatori), mai multă transparență și mai multă prezență online din partea producătorului, dar și educarea consumatorilor. 

Grădinile proprii sunt frecvente și de interes pentru comunitate. Acestea se regăsesc în zonele rurale, în formă clasică (parcele de pământ atașate caselor), dar și în zona urbană sub formă verticală, pe acoperișurile blocurile și pe spațiul verde dintre acestea. Totodată, grădinile comunitare sunt mult mai frecvente, în zona de periferie a orașului Brașov. Soiurile cultivate în acestea sunt hibride, având beneficiile soiurilor autohtone, fiind adaptate mediului climatic din zonă și cu o valoare nutrițională mai mare. Există o diversitate de soiuri și gusturi. Cererea pentru astfel de produse este mare, prin urmare „locuitorii-producători” fac troc cu produsele lor. Grădinile sunt atașate și restaurantelor, facilitându-se conceptul „de la fermă la furculiță”. Resursele fiind mai puține, se reduce și risipa alimentară. 

Părinții participanților sunt mai deschiși la alegerile alimentare ale copiilor lor (adulți în 2040), incluzând dietele alese sau rutina de hrănire. De asemenea, considerând vârsta părinților, aceștia se întorc în zonele rurale, de unde trimit produse copiilor și nepoților de la oraș. 

Importurile scad, iar sursa de proveniență a acestora se schimbă: alimentele provin din regiuni mai apropiate, pentru a se reduce amprenta de carbon. De asemenea, fructele și legumele importante sunt ameliorate pentru a fi îmbunătățite nutrițional și pentru a avea gust. Din cauza cererii de mâncare, fermele industriale continuă să existe pe piață, însă activitatea acestora este mult mai reglementată (considerând și experiențele trecute cu focare/pandemii). O parte din fermele industriale sunt divizate în ferme mai mici. 

Roboții și inteligența artificială sunt implicați în adaptarea și ameliorarea soiurilor de plante care va asigura o adaptabilitate mai mare a fructelor și legumelor la noile condiții climatice, dar și o valoare nutrițională sporită. Totodată, roboții și inteligența artificială vor fi prezenți și în activitatea agricolă (ușurând muncă micilor producători), dar și în bucătăriile personale și cele ale restaurantelor, unde sprijină procesul de gătit. Producția în sisteme protejate presupune prezența frecventă a fermelor verticale sau hidroponice, precum și disponibilitatea lor pe rafturile magazinelor.

Farfuria în 2040 va fi gustoasă, diversificată și hrănitoare, dar și accesibilă. Legumele și fructele vor proveni din grădinile proprii sau comunitare și vor avea gust autentic. Unele produse alimentare vor avea o valoare nutritivă îmbogățită, iar globalizarea va rezulta în introducerea unor noi mirodenii și unor noi rețete. Totodată, inteligența artificială va fi din ce în mai prezentă (de ex: valoarea nutrițională va fi calculată de ceasurile smart), însă se vor găsi și noi metode de prezervare și de gătit. 

Întâlnirea cu tinerii ne-a deschis ochii și ne-a confirmat importanța discuțiilor cu consumatorii pentru realizarea strategiei alimentare. Totodată, ne-a umplut de energie și planificăm următoarele activității cu tinerii din Brașov, care să contribuie la creșterea gradului de conștientizare privind importanța unui sistem alimentar sustenabil local. De asemenea, ne pregătim pentru a ne întâlni cu seniorii din Brașov pentru a descoperi și percepția lor privind sistemul alimentar local.