FoodSHIFT2030: Punctele Gastronomice Locale – de la concept la funcționare

Ce este un Punct Gastronomic Local? Cine îl înființează? Care este plus valoarea pe care o aduce în cadrul unei comunități? Cum ar putea micul producător să îl promoveze după ce a fost deschis?

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care încercăm să găsim răspunsul în articolul de față.

Principiul de bază al unui Punct Gastronomic Local (PGL) îl reprezintă crearea unui spațiu în gospodăria proprie a micului (sau mediu) producător care își dorește să ducă mai departe tradiția și gustul autentic.

Astfel, punctul de plecare în înființarea unui PGL îl reprezintă micul producător deja atestat, din zona rurală, care dorește să își diversifice activitatea și veniturile și să își valorifice propriile produse: gătește cu legume din grădina proprie, produse de origine animală din fermă și fructe și gemuri din livadă, precum și din zona de care aparține.

Însă, care sunt pașii de urmat pentru ca micul producător să își poată dezvolta afacerea într-un cadru propice, funcțional și sănătos?

Având în vedere că acest concept încă nu este reglementat legal, am încercat, printr-o serie de întâlniri, să înțelegem mai bine conceptul de PGL, așa cum funcționează la momentul actual, cât și metodele de îmbunătățire ale acestuia din punct de vedere al promovării, fiscalizării și controlului periodic după înființare.

Putem  clarifica etapele înființării unui PGL și care sunt metodele prin care acesta ar putea deveni funcțional:

  1. Micul producător urmează cursul de formare profesională cu titlu gratuit destinat persoanelor care doresc să deschidă Punctul Gastronomic Local (PGL) organizat de către Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM).
  2. După finalizarea cursului, activitatea PGLului poate fi ulterior înscrisă la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) sub codul CAEN 5610 – Restaurante
  3. După ce primește diploma respectivă și își înregistrează activitatea la ONRC, este necesar ca producătorul să urmeze un curs de igienă din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) județeană;
  4. Următorul pas constă în avizarea sanitar-veterinară la nivelul DSVSA județean – micul producător va consulta în prealabil Ghidul de bune practici de igienă și producție realizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 în colaborare cu ANSVSA, respectiv Ordinul 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau non-animală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine non-animală culinară.
  5. Micul producător va primi Certificatul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor pentru unitățile de vânzare cu amănuntul.
  6. Odată îndepliniți pașii de mai sus, micul producător poate deschide Punctul Gastronomic Local.

Un Punct Gastronomic Local aduce plus valoare în comunitatea de care aparține prin promovarea localității, a tradițiilor, meșteșugurilor și, nu în ultimul rând, a gastronomiei locale. Considerând că proprietarii de PGL nu dețin informații sau cunoștințe vaste de promovare și marketing, a fost identificată nevoia de a sprijini micii producători cu informații utile despre aceste două domenii, precum și de a face cunoscut la nivel național beneficiile acestui tip de turism gastronomic.

Având în vedere că, atât administrațiile locale, cât și Grupurile de Acțiune Locală dețin expertiza necesară și au capacitate organizațională, precum și o mai bună vizibilitate la nivel local și regional, și sunt două dintre entitățile cele mai apropiate de proprietarii de PGLuri, acestea pot deveni cu ușurință furnizori pentru oferirea de informații cu privire la îmbunătățirea serviciilor, informații fiscale, promovare și marketing.

Proiectul de Lege al Punctelor Gastronomice Locale, unde au fost prezentate prevederile legale în cadrul căreia un PGL poate funcționa, prezintă următoarele puncte:

  • numărul de consumatori să fie de maximum 15 persoane simultan.
  • produsele culinare să fie preparate din materie primă disponibilă pe plan local, provenită din producția primară la nivelul exploatației proprii, și neapărat să provină din mediul rural.
  • PGLul să poată fi înființat atât de persoane fizice (prin înregistrarea la primărie cu atestat de producător și carnet de comercializare), cât și de persoane juridice (pe baza certificatului constatator de informare emis de ONRC cu coduri CAEN care să ateste desfășurarea de activități agricole).
  • MADR va sprijiini PGLurile prin acțiuni de informare, promovare și difuzare în mediul online, precum și propunerea unor măsuri de piață pentru sprijin în înființarea și susținerea activității Punctului.

Acestea sunt doar câteva dintre punctele de bază ale proiectului de lege, așa cum au fost propuse și aprobate de către Senat.

Însă, chiar dacă forma adoptată de Senat a fost depusă la Camera Deputaților pentru avizare în data de 17 mai 2023 și trimisă pentru raportare, termenul de 30 de zile fiind automat depășit, în data de 4 septembrie, Guvernul a susținut adoptarea acestui proiect de lege, cu propunerile și observațiile corespunzătoare.

Astfel, nu rămâne decât să ne întrebăm dacă această Lege va fi adoptată și când, având în vedere timpul foarte îndelungat de reacție din partea parlamentarilor.

Cu această ocazie dorim să ridicăm un semn de întrebare cu privire la oportunitatea de a deschide un PGL, armonizarea implementării conceptului înființării de PGL, precum și modalitățile de promovare a acestui concept.