FARMWELL: Conectăm comunitățile rurale

FARMWELL face parte dintr-o rețea tematică și este unul din primele proiecte care se concentrează exclusiv pe promovarea inovărilor sociale în contexte diferite, naționale și locale, pentru a îmbunătăți starea de bine, mentală, fizică și socială a fermierilor și a familiilor lor.

Cartografierea provocărilor

Metodologia proiectului FARMWELL a presupus realizarea unui raport de cartografiere a principalelor provocări pe care le au micii fermieri din România atunci când vorbesc despre bunăstare. În raportul național de cartografiere am descris faptul că multe dintre provocările sociale ale comunităților de fermieri rezidă în provocări economice. Simpla realitate este că România rurală – deși bogată în resurse naturale – continuă să fie afectată de sărăcie și de un decalaj uriaș în ceea ce privește standardele de viață/ sociale între zonele rurale și cele urbane.

La nivel local, HCC și Grupul de Acțiune Locală Ținutul Bârsei (reprezentând comunitățile de mici fermieri) au lucrat împreună, analizând comunitățile de mici fermieri care se suprapun peste teritoriul GAL. Teritoriul GAL acoperă 14 localități, dintre care 12 sunt în județul Brașov și 2 în județul Covasna. Pe baza cunoștințelor GAL cu privire la cei mai activi actori din teritoriu și a încercărilor noastre de a-i contacta, doar 4 comunități locale au răspuns deschis la ideea de a se implica în proiectul FARMWELL: Bod, Poiana Mărului, Șinca Veche și Vulcan.

Grupurile de lucru

Am realizat împreună o evaluare inițială a provocărilor lor în timpul primei reuniuni a grupului de lucru, care a avut ca scop implicarea strânsă a fermierilor în identificarea celor mai relevante provocări. Principalele provocări identificate au fost:

  • emigrarea (în special a femeilor)
  • venitul scăzut al gospodăriilor
  • nivelul scăzut de educație – cu impact direct asupra bunăstării micilor fermieri și a comunităților lor

Am căutat soluții care să răspundă provocărilor menționate mai sus în județele din apropierea Brașovului. Inovațiile inspiraționale pe care le-am găsit au fost:

  • Asociația Vecinătatea Femeilor din Saschiz – femei concentrate pe reconstrucția țesutului social al comunității lor rurale.
  • Proiectul Colinele Transilvaniei – un proiect care acoperă 44 de unități administrative din trei județe, promovând valorile culturale, naturale și gastronomice ale comunităților de fermieri.
  • EduBuzz – o inițiativă privată care sprijină copiii din comunitățile de fermieri pentru a-i împiedica să abandoneze școala.

Pe baza modelului FARMWELL al copacului cu soluții, echipa din România, împreună cu comunitățile de fermieri și cu stakeholderii implicați în grupul de lucru, a analizat cauzele profunde ale problemelor și inovațiile sociale care pot aduce soluții, având un impact pozitiv asupra bunăstării sociale a comunităților de fermieri.

Cauzele profunde identificate împreună cu fermierii și părțile interesate se referă la:

  • Emigrarea (în special a femeilor) persoanelor din comunitățile rurale în căutarea unor oportunități (sociale, educaționale și economice) în străinătate sau în orașe
  • Venitul scăzut al gospodăriilor din cauza activităților economice limitate din zonele rurale
  • Nivelul scăzut al educației – cu impact direct asupra bunăstării micilor fermieri și a comunităților lor.

Inovații sociale

Așa-numitele inovații sociale pe care le-am identificat împreună răspund la cauzele profunde în moduri diferite:

  • Asociația Vecinătatea Femeilor din Saschiz – responsabilizarea femeilor (combaterea emigrării).
  • Colinele Transilvaniei – diversificarea activităților economice în comunitățile rurale și contribuția la educația copiilor (abordarea problemei veniturilor scăzute ale gospodăriilor).
  • EduBuzz – contribuția la educația copiilor (combaterea nivelului scăzut de educație).

În timpul celei de-a doua întâlniri a grupului de lucru, am invitat atât persoanele din zona noastră de interes, cât și inovațiile identificate pentru a crea conexiuni și a explora modul în care FARMWELL poate sprijini (la nivel local) schimbul dintre inovații și comunitățile de mici fermieri.

Sărăcia, accesul redus la educație și reducerea emigrării, precum și crearea condițiilor pentru dezvoltarea de mici afaceri sau atragerea de investitori pentru creșterea nivelului de venit în comunitățile agricole sunt strâns legate (dacă nu chiar condiționate) de calitatea guvernanței locale, de încurajarea comunităților de a se implica și de a se reuni pentru a dezvolta acțiuni comune.

Ca răspuns, cea de-a doua reuniune a grupului de lucru s-a concentrat pe prezentarea inițiativelor comunităților de fermieri care au reușit să dețină controlul asupra propriei creșteri și a propriului progres, care se bazează pe parteneriate de lucru sau care au oferit oportunități de creștere a veniturilor și au construit o identitate puternică.

Pilotare

Toate aceste activități ale proiectului au concluzionat cu o ultimă vizită pe teren, numită Pilotare, unde împreună cu cei interesați din comunitățile de fermieri analizate, am petrecut două zile la Saschiz pentru a înțelege mai bine ceea ce Vecinătatea Femeilor realizează pentru comunitatea locală.

Activitatea de pilotare a avut ca obiectiv principal evidențierea și promovarea importanței (rolului) femeilor în comunitățile de fermieri. Astfel, am aflat direct de la membrele fondatoare a Vecinătății Femeilor din Saschiz despre procesul de înființare a asociației, despre modul în care lucrează împreună, despre evenimentele inițiate de acestea pentru promovarea satului lor și a gastronomiei locale, dar și despre impactul pe care Vecinătatea Femeilor îl are în comunitate și despre planurile de viitor ale asociației.

În plus, participanții au avut ocazia să se întâlnească cu managerul proiectului Colinele Transilvaniei, din care Saschiz face parte, și să afle cum poate contribui un astfel de proiect la mobilizarea comunităților de fermieri prin promovarea valorilor culturale și naturale ale satului, aducând cunoștințe și informații pentru a consolida identitatea locală și pentru a încuraja demararea unor mici afaceri (ciclism, olărit, conservanți alimentari, casă de ceai).

Scopul vizitei a fost acela de a-i inspira pe participanți să reflecte și să se gândească la ceea ce pot face în propriile comunități pentru a reactiva identitatea, pentru a mobiliza femeile și tinerii să se implice mai bine în viața comunității, pentru a diversifica activitățile agricole care să conducă la reziliența comunităților agricole – inițiative care contribuie la un impact pozitiv asupra bunăstării fermierilor, a familiilor acestora și a comunității.