După 4 ani de implementare, proiectul VISIONARY se încheie anul acesta. Proiectul și-a propus sprijinirea agriculturii sustenabile prin promovarea acelor practici din sistemul alimentar care au un impact redus asupra mediului, sunt viabile din punct de vedere economic și adecvate din punct de vedere socio-cultural. La nivelul proiectului s-au format 16 Interfețe Știință-Politică (Science Policy-Interface, sau pe scurt SPI), care au întrunit de-a lungul celor 4 ani actori relevanți pentru diferite studii de caz coordonate în cadrul proiectului. Astăzi, dorim să vă prezentăm unul din cele două SPI-uri pe care le-am coordonat la nivelul regiunii Brașov, și anume piețele agroalimentare. 

Municipiul Brașov este principalul pol de consum pentru produsele agroalimentare din această regiune și, având în vedere funcția turistică a orașului, dar și crizele care amenință securitatea alimentară, are un interes special în construirea unui sistem alimentar local rezilient și sustenabil. Piețele agroalimentare reprezintă platformele tradiționale de distribuție pentru produsele agroalimentare locale și sustenabile, facilitând vânzările directe între producători și consumatori. Principalul lor obiectiv este de a susține producătorii agroalimentari mici, de a promova lanțurile de aprovizionare scurte, dar și de a consolida comunitatea locală, oferind o formă de comerț mai „umană” față de supermarketuri (după cum a descris un participant la studiul nostru). La nivelul municipiului regăsim 6 piețe, acestea fiind coordonate de către Serviciul Public Administrare Piețe Brașov, aflat sub coordonarea Primăriei Brașov. 

La HCC, mereu am subliniat importanța sprijinirii micilor producători pentru a construi un sistem alimentar cu adevărat sustenabil și rezilient. Însă, până la proiectul VISIONARY, ne-am concentrat toate eforturile pentru a înțelege situația micilor producători, barierele și provocările pe care aceștia le întâlnesc zilnic în activitatea lor. VISIONARY a adus o altă perspectivă de cercetare, și anume: cum putem îmbunătăți piețele agroalimentare pentru a crește consumul de alimente cumpărate din cadrul acestor piețe, de la producători? Astfel, am derulat un studiu finanțat în cadrul proiectului, în colaborarea cu Universitatea Transilvania din Brașov pe durata a doi ani, pe un număr mai mare de 900 de consumatori din municipiul Brașov pentru a identifica preferințele și obiceiurile lor de consum, motivațiile și îmbunătățirile necesare în piețele pentru a atrage o bază de consumatori mai mare și mai diversificată. 

Studiul a utilizat o metodologie mixtă pentru a obține o imagine de ansamble cât mai completă și fidelă realității. Astfel, am desfășurat interviuri față în față, atât cu clienții cele mai mari piețe agroalimentare din oraș – Piața Dacia, dar și cu clienții supermarketurilor și populația tânără. Am organizat trei focus grupuri, unul dedicat mamelor din Brașov, care au reieșit ca fiind un grup țintă, și două dedicate populației tinere, active, care reprezintă viitorii consumatori de produse agroalimentare din piețe. Stâlpul de rezistență al studiului este reprezentat de o anchetă pe baza de sondaj realizată pe un eșantion de 801 de persoane care a măsurat nivelul de satisfacție privind piețele agroalimentare și obiceiurile de cumpărare. În final, am experimentat cu tehnici de neuromarketing pentru a explora care sunt caracteristicile piețelor agroalimentare care-i atrag cel mai mult pe participanți. 

Deși abordarea a fost mixtă, concluziile au fost consistente în toate etapele de cercetare. Dacă doriți să aprofundați studiul, vă invităm să lecturați raportul acestuia. În acest articol, ne vom concentra pe câteva aspecte cheie care au reieșit din studiu:

  1. Deși piețele agroalimentare continuă să fie percepute ca principalul loc de achiziție al alimentelor pentru populația generală, observăm că populația tânără și cea activă migrează spre supermarketuri care se pliază mult mai bine pe stilul de viață modern: program de funcționare prelungit, diversitatea produselor oferite, locuri de parcare, posibilitatea plății cu cardul. Totuși, piața rămâne spațiul dedicat produselor naturale și autentice, provenite de la producători, în percepție consumatorilor. 
  2. Cea mai frecventă și importantă problemă reieșită din studiu este lipsa de informare și educație a consumatorului privind diferențierea între producătorul autentic și intermediarul-agent economic. Deși la nivel administrativ s-au luat măsuri pentru o mai bună semnalizare a producătorilor locali (certificate de autenticitate oferite de SPAP, codificarea cromatică  tarabelor), peste 90% dintre persoanele participante la studiu nu cunosc această semnalizare. Prin urmare, este necesară o mai bună comunicare din partea administrației a acestor măsuri atât fizic (în interiorul piețelor și în jurul acestora), cât și în mediul online (paginile instituționale ale SPAP și primăriei, paginile de Social Media asociate, etc.). Astfel, se poate consolida încrederea consumatorului în produsele agroalimentare autentice și producția locală poate fi sprijinită. 
  3. Un alt aspect importante este nevoia de a îmbunătăți infrastructura piețelor. O curățenie mai bună a spațiilor, crearea unor locuri de parcare suplimentare, propunerea de soluții pentru a face posibile plățile cu cardul, toate aceste aspecte au fost menționate în studiu. Totodată, Brașovul este printre cele mai vizitate orașe din țară în fiecare, iar piețele (în special cele din zona de centru) au un potențial extraordinar de a oferi perspectiva gastronomică locală turistului. Însă, este nevoie ca acestea să fie regândit și revitalizate, subliniind-se funcția lor sociale, de interacțiune între consumatori și producători. 

Studiul atașat descrie în detaliu atât pașii de cercetare, dar și concluziile fiecărei etape, oferind la final o listă de direcții strategice pentru îmbunătățirea piețelor agroalimentare. Unele direcții au fost discutate și dezbătute și în cadrul ultimei întâlniri SPI din cadrul proiectului, pe care am organizat-o în data de 11 februarie. Următorul pas este să trimitem studiul complet către autoritățile competente și să ne oferim sprijinul pentru a susține piețele agroalimentare și în viitor. 

Articol de Cătălina Rogozan.